În cadrul unui eveniment de mare nivel organizat de PubAffairs Bruxelles în parteneriat cu Plastics Europe, s-a desfășurat un dezbatere care a adunat la aceeași masă factori de decizie, reprezentanți din industrie și alte părți interesate pentru a discuta rolul viitoarei Legi a Economiei Circulare (CEA) în viitorul industrial al Europei. Discuția a avut loc pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de competitivitatea europeană, reziliența industrială și autonomia strategică. Tradițional văzută prin prisma mediului înconjurător, participanții au fost de acord că circularitatea trebuie acum să fie considerată un element de bază al strategiei economice și industriale a Europei.
Mesaje cheie din discursul introductiv
În discursul său de deschidere, Virginia Janssens, Director General al Plastics Europe, a susținut că Europa a ajuns într-un moment critic în tranziția sa circulară:
Principalele teme discutate în cadrul panelului
Panelul de discuții a poziționat viitoarea Lege a Economiei Circulare (CEA) ca un instrument strategic de politică industrială. Participanții au fost în mare măsură de acord că tranziția circulară a Europei trebuie acum înțeleasă prin obiectivele interconectate ale competitivității, autonomiei strategice, rezilienței industriale și decarbonizării.
În timp ce Green Deal a stabilit un cadru regulativ ambițios, vorbitorii au argumentat că faza următoare trebuie să se concentreze pe implementare, crearea de piețe, condiții de investiții și aplicare pentru a transforma ambițiile politice ale Europei în rezultate industriale.
Iată principalele teme ale dezbaterii.
Economia circulară ca strategie industrială
Discuția a reflectat un consens larg că Legea Economiei Circulare reprezintă o schimbare în elaborarea politicilor europene de la reglementările de mediu către strategia industrială. Vorbitorii au argumentat că circularitatea ar trebui să susțină creșterea economică, ocuparea forței de muncă, securitatea resurselor și competitivitatea alături de obiectivele climatice. Participanții au privit Legea ca parte a unei evoluții mai largi a politicii UE, trecând dincolo de Green Deal către un cadru care integrează mai bine reziliența industrială cu sustenabilitatea. Mai mulți au remarcat că această schimbare a fost accelerată de evoluțiile geopolitice, perturbările lanțului de aprovizionare și îngrijorările crescute referitoare la competitivitatea europeană.
Competitivitatea și politica industrială
Competitivitatea a fost tema centrală pe tot parcursul discuției. Vorbitorii au argumentat în mod constant că Europa își pune în pericol baza industrială dacă politicile de mediu nu sunt însoțite de măsuri menite să mențină competitivitatea în fabricație. Participanții au subliniat că scăderea producției europene de materiale plastice nu a redus consumul de plastic, ci a crescut dependența de materiale importate. Prin urmare, mai mulți contributori au argumentat că obiectivul Europei ar trebui să fie producerea de materiale circulare la nivel intern în loc să externalizeze producția către regiuni care funcționează conform standardelor de mediu diferite. S-a ajuns la un consens larg că politica industrială ar trebui să consolideze întregul lanț de valoare, nu sectoare individuale în mod izolat.
CONCLUZIE:
Dezbaterea privind Legea Economiei Circulare ca strategie de competitivitate a Europei a evidențiat importanța unei abordări integrate care să îmbine obiectivele economice, industriale și de mediu. Este clar că tranziția către o economie circulară nu trebuie privită doar ca un aspect ecologic, ci ca un pilon esențial al viitorului industrial durabil al Europei.
Stire preluata de pe https://plasticseurope.org/feed/
